se spune ca nimic nu se compara cu mirosul de paine calda si ca nimic nu te face mai fericit decat amintirile placute ale copilariei! intr-adevar, oricat de mult am evolua si ne-am schimba de-a lungul vietii, ceva din noi ramane ancorat in acele amintiri primare care ne-au umplut inima de bucurie.
si cine nu a mancat cu placere placinta cu mere si scortisoara sau gem de gutui de la bunica? cine nu isi aminteste de momentele cand rupea coltul de la o paine calda si o manca cu pofta? sau cand dadeam tarcoale prin bucatarie asteptand ca mama sau bunica sa scoata tava de placinta din cuptor...
reteta de astazi este una cu puternica incarcatura emotionala, pentru ca nu isi propune sa va aduca spre lectura ceva sofisticat, ci ceva de suflet. este o reteta de tarta rustica, din aluat integral, ca sa fie accesibila si celor care tin dieta. definita prin simplitate, dar plina de arome relaxante, aceasta tarta sau placinta, este menita sa va aduca un strop de bucurie in suflet.
si pentru ca am incercat sa ma apropii de metode cat mai stravechi de preparare, nu am sa va dau gramaje (pe care oricum nu le sufar, deoarece mereu este o diferenta intre tipurile de faina si rezultatele difera foarte mult), ci modul de preparare, asa cum l-am invatat de la bunica, adica mai inexact, dar plin de invataminte, care conduc catre o reusita de fiecare data, indiferent cu ce faina ati lucra.
si acum sa incepem. aducem pe masa toate ingredientele, sa ne fie aproape.
-faina integrala sau alba (cum doriti)
-tarate de ovaz (bunica nu punea, eu am pus pentru ca sunt sanatoase si ca sa scad si mai mult indicele glicemic al blatului)
-apa calduta
-un plic de drojdie uscata sau drojdie proaspata cat o nuca
-2-3 linguri de ulei (de floarea -soarelui sau de samburi de struguri)
-2 linguri de vin alb (optional, dar recomandat, ajuta la fragezire)
-un praf de sare
-zahar brun de trestie
-4 mere ionatane parfumate, frumoase si zemoase
-o gutuie coapta si parfumata
-scortisoara
-vanilie
-zmeura proaspata sau congelata (bunica nu punea si zmeura, dar eu am pus si nu mi-a parut rau:) )
incepem cu prepararea aluatului. ca sa va citez din clasici: "cand faci aluat dospit, lasi grijile deoparte, nu te mai gandesti la nimic stresant". ei bine, nu stiu daca are sau nu vreo explicatie sau e doar legenda, dar se zice ca aluatul cu drojdie trebuie facut cu pasiune ca sa creasca bine si sa se coaca frumos.
intai dizolvam drojdia in putina apa calduta (o ceasca) si o lasam asa 10 minute sa se activeze.
lasam gandurile deoparte si incepem fara stres sa punem ingredientele intr-un castron: un pahar (de 330 ml) de tarate de ovaz, 2 pahare de faina integrala si amestecam cu mana , sa se omogenizeze. daca nu vreti sa fie dietetic (si sanatos) , puteti sa folositi doar faina alba, 3 cani.
turnam apa cu drojdia dizolvata in mijloc.
incepem sa amestecam si adaugam treptat, apa calduta (sa fie doar usor mai calda decat mana), cat cere faina, framantand bine, pana obtineti un aluat moale-elastic , care nu se lipeste nici de mana, nici de castron. pe masura ce se incorporeaza faina, adaugati si 2-3 linguri de ulei si 2 linguri de vin. si un praf de sare.
aluatul integral este ceva mai dificil de lucrat fata de cel din faina alba, dar nu trebuie sa va speriati, dupa 10 minute de framantat devine ascultator.
continuati sa framantati, in total circa 15-20 de minute, apoi formati o bila din aluat si acoperiti castronul cu un prosop. se lasa la crescut pana ne ocupam de compozitie.
pentru compozitie, curatati gutuia de coaja si o razuiti. merele pot si curatate de coaja sau nu, cum doriti, si se razuie si ele, se adauga peste gutuie. daca le lasati cu coaja beneficiati de mai multe fibre, deci e mai bine, dar trebuie sa nu va deranjeze aspectul.
se adauga zahar (de preferat brun sau brut, are si minerale, pe langa calorii :), si nici nu e asa de dulce ) . eu am pus zahar brut, nerafinat, de trestie. are o culoare maronie-gri prafoasa si o textura foarte neregulata, semn ca nu e prelucrat. zaharul se pune dupa gust, nu conteaza.
puneti fructele rase si zaharul intr-o tigaie antiaderenta si incepeti sa le caliti in propriul suc. adaugati aromele preferate, am pus vanilie si scortisoara.
caliti-le pana cand se evapora lichidul aproape de tot. apoi lasati-le sa se raceasca.
intre timp, aluatul a crescut, il impartim in 2 . iese o tava mare sau o forma de tarta rotunda si mai ramane (eu am mai facut un strudel, pe langa tarta asta).
intindem aluatul destul de subtire, cam 0,5-1cm maxim, daca doriti mai gros blatul. el oricum mai creste. il intepam din loc in loc.
peste blat punem un strat subtire de gris (care are rolul sa absoarba umezeala din fructe , ca sa nu inmoaie blatul).
punem merele si gutuia racite peste blat. apoi zmeura .
peste fructe, iar putin gris. si al doilea strat de blat.
al doilea strat de aluat se sectioneaza , ca niste raze.
cuptorul trebui incins in prealabil la 180 grade. acum nu e obligatoriu, dar inainte de a da tava la cuptor, se face o cruce deasupra ei si se zice in gand un "doamne ajuta!" (asa am invatat, asa fac). se zice ca mancarea se poate incarca cu energie pozitiva, de aceea gestul crucii si rugaciunea ajuta, voi faceti cu credeti si cum va dicteaza constiinta.
este gata cam in 45 de minute, dar difera dupa cuptor. cum ne dam seama daca e gata: este crescuta, rumenita, se desprinde de pe marginile tavii, daca o intepati cu scobitoarea, iese fara urme de aluat, daca o ridicati cu o paleta, este rumenita si pe partea inferioara. si miroaseee bine :) , de vine si vecina in vizita :)
asa arata iesita din cuptor. aluatul neuns nu are luciu, de aceea puteti sa rezolvati acest aspect pensuland deasupra putina apa in care ati dizolvat zahar sau miere cat timp este inca fierbinte tarta.
si acum straluceste blatul.
se lasa sa se racoreasca in tava.
si se portioneaza, urmarind sectiunile sau nu,cum doriti.
se serveste usor calduta, pentru a simti mai bine aromele si a ne bucura de gustul ei deplin.
o felie generoasa este perfecta pentru o zi de toamna, alaturi de un ceai cald. si daca mai e si zi de post, atunci chiar pare rupta din rai :)
sectiunea delicioasa, plina de fructe:
simplu, fara fite, fara multe calorii, fara mult zahar, dar plina de aroma si de acea senzatie de bine. incercati-o si nu veti regreta :)!
pofta buna si sa fiti sanatosi!